lobby & advocacy

Institutul pentru Politici Publice prezinta bilanțul primei sesiuni parlamentare din acest mandat (februarie – iunie 2013)

IPP_Institutul-de-Politici-Publice2Continuând seria de analize asupra activității parlamentarilor, inițiată în 2007, Institutul pentru Politici Publice (IPP) dă publicității cel de al 13-lea bilanț al primei sesiuni parlamentare din mandatul 2012-2016. Guvernul a stabilit și în cadrul acestei sesiuni din acest mandat agenda Parlamentului prin numărul de inițiative legislative înregistrate și dezbătute.

La finalul sesiunii parlamentare februarie – iunie 2013, 220 proiecte de lege aflate în dezbatere în Parlamentul României au devenit legi. Dintre acestea peste 130 sunt numai modificări și/sau completări ale Ordonanțelor de Urgență sau ale Ordonanțelor simple. Mai mult, 11% din totalul proiectelor ce au devenit Lege aparțin parlamentarilor restul de 89% (195 de proiecte de lege) sunt inițiative ale Guvernului României.

Chiar dacă numărul de inițiative depuse de parlamentari este în medie cu 50% mai mare decât  cele depuse de către Guvern, este îngrijorător faptul că, de exemplu, la nivelul anului 2013 doar 11% dintre toate proiectele dezbătute și devenite Legi au ca și inițiatori parlamentarii. Totodată, constatăm că numărul proiectelor de lege depuse în Parlamentul României este mai mic cu 44% față de perioada similară a mandatului 2009 – 2012.

În sesiunea încheiată (februarie – iunie 2013), s-au ținut 38 de ședințe de plen la Cameră și 37 la Senat și 12 ședințe de plen reunit (ca zile efective calendaristice cele două Camere au lucrat puțin peste 1 lună din 5!!!), fiind una dintre sesiunile cu cea mai scăzută activitate în plen din Parlament. Remarcăm însă că cea mai lungă ședință de plen reunit din această sesiune este cea din 6 februarie 2013 care a durat peste 15 ore și 30 de minute, fiind ședința în care s-a votat bugetul pe 2013. Din această perspectivă, coroborat cu suspendarea accesului la voturile nominale ale senatorilor sub motivul imposibilității adaptării sistemului electronic de vot la numărul mărit cu 42 de senatori în urma alegerilor, în prezenta Sinteză nu am inclus informații detaliate legate de prezența senatorilor sau deputaților la lucrări.

Din punct de vedere al migrației politice, fenomen în continuare încurajat, din păcate, de partidele politice (funcție de avantajele care decurg) în pofida declarațiilor publice, cei mai mulți parlamentari au plecat de la PP-DD – 17 deputați și 2 senatori către partidele din arcul guvernamental (mai ales spre PSD), urmat fiind de PDL cu 7 deputați și 2 senatori migrați la alte partide, așa cum IPP anticipa la începutul acestui mandat.

29 de deputați au migrat cel puțin o dată în această sesiune parlamentară, din medie ieșind Deputat din Suceava, Cezar Cioată (inițial PP-DD, actual PC) care a reușit performanța de a-și schimba apartenența politică de 5 ori doar în prima sesiune legislativă recent încheiat.

Principalele concluzii după această primă sesiune parlamentară: cele mai multe dintre proiectele de lege adoptate sunt inițiate de către Guvern fiind evident faptul că acesta dispune de acces la resurse și informații cu care să pregătească mai bine justificarea. Parlamentul a capitulat în fața Guvernului refuzând să își exercite funcția de control asupra politicilor guvernamentale.

De altfel, calitatea proiectelor inițiate de parlamentari rămâne foarte slabă, în parte și pentru parlamentarii nu își formează staff-ul corespunzător și nu îi implică în activități de documentare și pregătire a inițiativelor legislative, preferând să le aloce exclusiv sarcini administrative. Din această perspectivă, deputații sunt mult mai superficiali, judecând după numărul de inițiative depuse și adoptate de Parlament, cele mai multe dintre acestea având drept inițiatori senatorii.

Consultarea cu societatea civilă în procesul legislativ este deficitară: deşi cele două Camere au adoptat formal mecanisme prin care cei interesaţi îşi pot exprima opiniile în legătură cu proiectele de lege iniţiate, acestea sunt încă nefuncţionale în măsura în care nu există un interes real din partea parlamentarilor de a le utiliza. Mai mult, pentru o consultare efectivă şi consistentă, asemenea mecanisme ar trebui instituţionalizate la nivelul comisiilor parlamentare, acolo unde se desfăşoară, de fapt, dezbaterile asupra proiectelor de lege.

Analiza integrală se găsește pe site-ul Institutului pentru Politici Publice, www.ipp.ro.

Sursa: www.ipp.ro

 
Comments

No comments yet.