lobby & advocacy

Probleme in proiectul legii pentru Parteneriatul Public-Privat: partenerul privat poate fi de fapt o companie de stat, beneficiara de ajutoare.

semne-de-intrebareUna dintre marile vulnerabilităţi ale noului proiect de lege a Parteneriatului Public-Privat (PPP) propus de departamentul condus de Dan Sova o reprezintă posibilitatea ca o companie cu capital de stat (românesc sau străin) să participe la proceduri drept “partener privat” şi, pe fondul ajutoarelor de stat primite de-a lungul timpului, să intre in cursă cu o “ofertă de preţ neobişnuit de scăzută” prin care să distorsioneze competiţia, sunt de parere sursele avizate consultate de www.HotNews.ro.

O altă posibilă problema ce poate determina apariţia unor practici abuzive din partea statului în cadrul PPP-ului îl reprezintă posibilitatea de modificare sau denunţare unilaterală a cotractului de către statul roman “din motive excepţionale legate de interesul naţional sau local”.

În proiectul legii Parteneriatului Public Privat (PPP), la capitolul Definiţii ale termenilor, la articolul 6, litera g) si k), dar şi în secţiunea dedicată “Partenerilor privaţi” se arată că “investitorul privat” este “orice persoană juridică sau asociere de persoane juridice, română sau străină, care şi-a manifestat interesul de a participa în cadrul procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat”.

Nu se precizează nicăieri că această persoană juridică sau asociere trebuie să fie din sectorul privat.

În documentele Comisie Europene se defineşte Parteneriatul Public Privat ca “o formă de cooperare între autorităţile publice ş0i sectorul privat”.

La fel se vorbeşte de partenerul privat din sectorul privat şi în documentul “Green Paper on public-private partnerships and Community law on public contracts and concessions”, document citat chiar şi în motivarea proiectului de lege propus de Departamentul lui Sova, după cum informează www.HotNews.ro.

La fel, şi potrivit Consiliului National pentru PPP din Statele Unite ale Americii, parteneriatul public-privat este definit ca “o înţelegere contractuală între o agenţie publică şi o entitate din sectorul privat”.

În proiectul noii legi a PPP-ului aflată în dezbatere publică la noi, despre “partenerul privat” nu se precizeaza nicăieri că trebuie să fie din sectorul privat.

Practic, asta înseamnă că într-un PPP poate participa şi o companie de stat, română sau străină, nu doar o companie cu capital privat.

În ceea ce priveşte negocierea şi semnarea contractului, la Articolul 40, alineatul 8 se precizează că “În cazul în care un investitor privat depune o oferta cu un preţ neobişnuit de scăzut, partenerul public are dreptul să o descalifice, daca în urma analizei unor detalii solicitate în scris de la investitorul privat această ofertă nu este susţinută din punct de vedere tehnic, financiar, logistic”.

Cu toate acestea, potrivit alineatului 9 dacă partenerul public “constată ca o ofertă are un preţ neobişnuit de scăzut deoarece investitorul privat a obţinut în mod legal un ajutor de stat, nu poate respinge respectiva oferta din acest motiv”.

Acest aspect, corelat cu faptul ca partenerul privat poate fi o companie de stat, poate duce la o compeţitie distorsionată în care o companie de stat interesată de un anumit proiect să fie avantajată în fata companiilor private.

“Dialogul competitiv” – un aspect insuficient detaliat

Un alt posibil punct vulnerabil în proiectul de lege, dupa cum au explicat surse avizate pentru HotNews.ro, îl reprezintă soluţia prin care este selectat partenerul privat.

Spre deosebire de actuala lege a Parteneriatului Public Privat – lege intens criticată şi modificată în ultimii ani, dar sub care nu s-a realizat niciun proiect până in prezent, noul proiect de lege prevede doar o singura metodă de selecţie a câştigătorilor.

Legea existentă prevede două metode: Investitorii sunt selectati prin procedura deschisă (desfaşurată într-o singură etapă, în care orice investitor interesat poate depune o ofertă) sau prin dialog competitiv (care se desfăşoară în două etape, în care ofertele sunt depuse doar de către investitorii selectaţi în urma evaluării scrisorii de intenţie).

În proiectul depus de Ministrul Dan Sova, investitorii vor fi selectaţi doar prin procedura dialogului competitiv. Procedura de “dialog competitiv” reprezintă o vulnerabilitate pentru ca, potrivit experţilor consultaţi de HotNews.ro, nu este bine şi clar definită, mai ales că detaliile etapelor de negociere vor fi publicate dupa intrarea în vigoare a legii, prin normele metodologice.

Un alt aspect al legii care poate pune probleme este includerea Consiliului Naţional de Solutionare a Contestaţiilor ca modalitate de atacare a deciziilor luate în procedura de selecţie, însă, în ultimele zile atât Premierul Victor Ponta, cât si ex-ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, au declarat că CNSC se va desfiinţa, locul sau fiind luat de un complet specializat pe astfel de cauze în cadrul Tribunalului Bucureşti.

Dacă acest lucru se va întâmpla, se impune o modificare a proiectului de lege în acest sens. Faptul că în acest prioiect de lege se vorbeşte despre CNSC, în timp ce Guvernul intenţionează desfiinţarea Consiliului arată o incoerenţă în politica de guvernare şi o necorelare de informaţii între ministere.

Partenerul public poate modifica sau denunţa unilateral contractul  “din motive excepţionale legate de interesul naţional sau local”

Un alt aspect ce este insuficient definit şi poate deschide uşa unor practici abuzive din partea statului în cadrul PPP-ului îl reprezintă posibilitatea de modificare sau denunţare unilaterală a cotractului de către statul român “din motive excepţionale legate de interesul naţional sau local”.

Acest lucru este prevazut la articolul 56, alineatul 1, însă nicăieri în lege nu sunt definite acele “motive excepţionale” şi nici noţiunile de “interes naţional” şi mai ales “interes local”. Astfel, aceasta prevedere în forma ei actuală, potrivit surselor avizate consultate de HotNews.ro, poate lăsa loc unor abuzuri din partea statului, în funcţie de interesele de moment al unei guvernari sau al intereselor liderilor locali.

Aspectele pozitive: transparenţa prin publicarea procedurilor integrale în SEAP, autorizarea ofertelor alternative de la privaţi

Ca aspect pozitiv în proiectul noii legi a PPP-ului, experţii consultaţi de HotNews.ro au remarcat sporirea transperenţei procedurilor având în vedere că toate anunţurile vor fi publicate pe internet în Serviciul Electornic de Achiziţii Publice (SEAP), iar cele pentru proiecte cu valoarea peste 5 milioane de euro vor fi publicate şi in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Un alt aspect pozitiv îl reprezintă acordarea dreptului partenerilor publici să poată autoriza investitorilor privaţi să prezinte oferte alternative (art. 30). Aceasta prevedere poate duce la aprobarea şi folosirea altor metode şi tehnologii ce pot fi mai avantajoase în realizarea proiectului, decât cele pe care partenerul public le avea în vedere iniţial.

Totul este ca partenerul public (autorităţi centrale sau locale) să înţeleagă beneficiul şi oportunitatea unor oferte alternative şi să apeleze la aceasta unealtă. Dacă partenerul public nu  precizează în anuntul de selecţie că autorizează prezentarea de oferte alternative, atunci legea interzice aceste oferte mai departe în procedură.

Sursa: www.HotNews.ro

 
Comments

No comments yet.