lobby & advocacy

Protestul apanajul ONG-urilor

85984873f1d5d07da824a240b945d0243În România activitățile de lobby sunt desfășurate de către ONG-uri, companii multinaționale, asociații profesionale și patronale, instituții publice și de învățământ, agenții și trusturi media, firme de avocatură și firme specializate de lobby care acționează în numele clienților. Dintre toți actorii enumerați, ONG-urile sunt fruntase in activitate de lobby, fiind urmate în top de companiile multinaționale și de firmele specializate de lobby. Implicându-se astfel, ONG-urile facilitează reprezentarea intereselor unor grupuri marginalizate care nu reușesc să se facă auzite. Ele reprezintă de fapt ”multitudinea de profiluri, interese şi aspiraţii prezente într-o societate, care devin coerente, reprezentate şi vizibile în viaţa publică doar prin activitatea acestor organizaţii”, dupa cum ne sugerează  autorulul lucrari ”Advocacy și influențarea politicilor publice”, Nicole Rață.

Ca forme structurate ale societății civile, ONG-urile au un scop bine definit, acela de a reprezenta interesele membrilor săi în raport cu deciziile publice. Pentru fi capabile să-și îndeplinească misiunea ele au la îndemână anumite pârghii legitime utile în procesul de influențare al actului politic.  Le vom numi instrumente. Printre acestea regăsim: monitorizarea legislativă, furnizarea de studii și argument sociale direct decidenților, participarea la dezbateri publice, contribuțiile politice, inițierea de demersuri juridice (apelul la instanța de judecată), organizarea de evenimente destinate educării factorilor de decizie și nu în ultimul rând, mitingurile de protest și manifestările stradale.

Toate acestea sunt la îndemâna oricărui practicant de lobby, doar că unele sunt mai uzitate decât altele. Spre exemplu, atât companiile, cât și organizațiile neguvernamentale sunt înclinate să folosească ca instrumente de convingere a decidenților, furnizarea de studii și argumente sociale și organizarea de evenimente cu scopul de a educa factorii politici. Însă, cercetările surprind și diferențe în felul în care fac lobby cele două formațiuni ale societății civile. Astfel, comparativ cu ONG-urile, companiile sunt mai hotărâte în a iniția un demers în justiție, mai ales atunci când acțiunile inițiale nu au condus la îndeplinirea obiectivelor. În schimb, organizațiile ies în evidență prin apelul la mitingurile de protest. Care este motvația pentru această preferință? Vom începe prin a spune că organizațiile neguvernamentale dispun pe de o parte, de o rețea de voluntari, iar pe de altă parte, de atenția și bunăvoința opiniei publice obținută ca urmare a activităților de advocacy desfășurate anterior în mass-media. În plus, dacă analizăm situația prin comparație cu companiile, ne este greu să credem că un director va ieși în stradă pentru a susține o cauză.

 Organizațiile neguvernamentale sunt cele care identifică și promovează interesul public, existența lor asigurând participarea cetățenilor la procesul de elaborare a politicilor publice. Motivul pentru care ONG-urile cred în eficiența protestelor și le integrează în mișcarea de lobby este reprezentat de suportul popular. Totodată, pentru a desfășura mitinguri de protest este necesar sprijinul și aportul membrilor organizației, al voluntarilor, dar și al aliaților identificați în situația dată.

 
Comments

No comments yet.