lobby & advocacy

Serviciile publice locale: miza de cel putin 1,5 miliarde de euro investitii la care se asteapta fiecare viitoare regiune a Romaniei

untitledInstitutul pentru Politici Publice cere autorităţilor publice centrale – Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – să explice public cât mai curând când va prezenta un proiect de lege/de hotărâre de Guvern conţinând viziunea Guvernului despre dezvoltarea regională viitoare din care să rezulte cum propune să se administreze serviciile publice locale cu impact direct asupra calităţii vieţii românilor.

Cu excepţia UDMR, care a prezentat încă din luna martie a.c. propria viziune despre dezvoltarea regiunilor, nici principalele partide parlamentare, nici Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice care coordonează procesul de consultare asupra regionalizării şi nici structurile asociative ale autorităţilor locale nu au prezentat, până în prezent, vreun proiect coerent de reformă teritorial – administrativă din care să rezulte cum se optimizează actualul management al serviciilor locale accesibile cetăţenilor.

Regretăm să constatăm că autorităţile se eschivează să discute public aceste aspecte ca şi când regionalizarea nu i-ar privi în primul rând pe cetăţeni – beneficiarii acestor servicii – ci exclusiv pe politicieni, unii deja anunţându-şi, în mod ridicol, candidaturile şi făcând dovada că pentru ei regionalizarea înseamnă o nouă funcţie, gata de acaparat.

Puţin peste jumătate din populaţia României (aprox. 11 milioane de locuitori) are astăzi acces la reţeaua de alimentare cu apă şi mai puţin (doar 45%) la canalizare, aproape de finalul actualului exerciţiu financiar al UE din care deja s-au contractat aprox. 2,8 miliarde euro pentru infrastructura de apă-canal (în principal prin POS Mediu, pe lângă programele specifice ale ministerelor de sprijinire a investiţiilor locale). Investiţii comparabile ca volum financiar se aşteaptă şi pentru restul de peste 8 milioane de români, preponderent din mediul rural, în perspectiva următorului exerciţiu financiar al UE 2014 – 2020, aceasta fiind – în opinia Institutului pentru Politici Publice, miza reală a procesului de regionalizare care se pregăteşte în acest an în România.

În medie, 250 de milioane de euro a accesat un judeţ în actualul exerciţiu financiar european dacă a implementat proiecte de finanţare pentru toate serviciile publice eligibile (apă – canalizare, managementul deşeurilor, termoficare, drumuri), adică peste 10 miliarde de euro în toată ţara (jumătate din toată suma alocată României în actualul exerciţiu financiar, 2007 – 2013).

Din diferite motive, centrale şi locale, nu s-au implementat proiecte peste tot în ţară, dar banii care se estimează a se accesa într-o regiune pentru finanţarea serviciilor locale importante se ridică la aprox. 1,5 miliarde euro.

În raport cu aceste sume importante, considerăm că este dreptul oricărui cetăţean să fie informat în această perioadă, înainte să i se ceară se participe la alegerile pentru structurile regionale (cum de altfel Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice ne şi spune că se va întâmpla în Decembrie 20131) despre: câte şi care dintre aceste servicii vor rămâne subordonate primăriilor, respectiv care vor fi preluate în coordonare/subordonare de noile structuri regionale, câte din cele recent subordonate consiliilor judeţene vor forţa păstrarea judeţelor între viitoarele paliere administrative?

Atragem atenţia că alte ministere – de exemplu Ministerul Sănătăţii, prin proiectul de reorganizare supus acum o lună consultării publice2, propune deja o nouă schemă de subordonare ierarhică la nivel local, astfel că Ministerul Dezvoltării Regionale pare a fi pus în faţa faptului împlinit şi chiar depăşit de demersurile deja iniţiate în diferite sectoare în privinţa regionalizării.

Tema regionalizării/a reorganizării teritorial – administrative a ţării este omniprezentă astăzi în discursurile politice, tratându-se, din punctul de vedere al Institutului pentru Politici Publice (IPP), subiecte superficiale (unde vor fi capitalele regiunilor, cum se va numi conducătorul regiunii, cum să se numească regiunea în sine) în loc să se discute despre cum va creşte efectiv calitatea serviciilor publice furnizate în plan local, implicit despre cum se vor optimiza actuale modele de subordonare şi control în cadrul managementului acestor servicii locale.

Articolul poate fi citit integral pe www.ipp.ro.

Sursa: www.ipp.ro

 
Comments

No comments yet.