Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal
http://senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=16914&pos=0&NR=b384&AN=2012
Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.341 din 12 iulie 2004
http://senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=16927&pos=0&NR=b396&AN=2012
Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
http://senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=16922&pos=0&NR=b392&AN=2012
După cum am precizat într-un articol anterior, contribuțiile financiare pot asigură accesul inițiatorilor de lobby la decidenții publici de cel mai înalt nivel, făcând posibilă influențarea. Aceasta din urmă se face în privat, de cele mai multe ori unu la unu, de către lobbyiștii care sunt angajați direct de interesele pe care le reprezintă sau care acționează în calitate de consultanți într-un domeniu specific. Contribuțiile politce sunt văzute ca un mod eficient de influențare legislativă legală, atât timp cât nu sunt practicate pentru a manipula.
Inițiatorii activităților de lobby pot atrage contribuții financiare în diverse modalități, însă unele dintre ele nu sunt ușor de pus în practică. Trebuie precizat faptul că finanțarea partidelor nu provine doar din surse private, ci și din surse publice, de la bugetul de stat. Dar având în vedere că vrem să identificăm modalitățile prin care practicanții de lobby pot sprijini financiar partidele, ne vom menţine atenţia doar asupra acelor surse de venit private.
Potrivit legii, fiecare persoană, fizică sau juridică, poate contribui financiar la un partid politic, poate cotiza cu bani în anumite limite. În România aceste limite sunt foarte extinse, motiv pentru care contribuțiile politice pot să ajungă la sume foarte mari. Situația este contrastantă cu cea din SUA, unde legislația propune un prag al contribuției de 5000 de dolari, indiferent dacă ești persoană fizică sau juridică. Însă, trebuie să ținem seama de faptul că nicăieri nu există restricții pentru sumele provenite din stângeri de fonduri, fiind vorba, adeseori, de sume colosale.
În mod normal, contribuția ar trebui să ofere lobby-istului o ușă deschisă, să-i asigure accesul în arena politică. Pentru a înțelege ce înseamnă acest lucru, vom lua în calcul explicația lui Pieter Bouwen vizavi de acest concept. Plecând de la premisa că ”măsurarea influenței este un demers destul de problematic în știința politică”, autorul nu investighează influențarea, ci accesul grupurilor de interese pe lângă formațiunile legislative și executive. Mai mult, el consideră că accesul nu înseamnă în mod necesar influență, însă odată cștigat, cresc șansele de a influența procesul legislativ. Read more
În România activitățile de lobby sunt desfășurate de către ONG-uri, companii multinaționale, asociații profesionale și patronale, instituții publice și de învățământ, agenții și trusturi media, firme de avocatură și firme specializate de lobby care acționează în numele clienților. Dintre toți actorii enumerați, ONG-urile sunt fruntase in activitate de lobby, fiind urmate în top de companiile multinaționale și de firmele specializate de lobby. Implicându-se astfel, ONG-urile facilitează reprezentarea intereselor unor grupuri marginalizate care nu reușesc să se facă auzite. Ele reprezintă de fapt ”multitudinea de profiluri, interese şi aspiraţii prezente într-o societate, care devin coerente, reprezentate şi vizibile în viaţa publică doar prin activitatea acestor organizaţii”, dupa cum ne sugerează autorulul lucrari ”Advocacy și influențarea politicilor publice”, Nicole Rață.
Strategia folosirii mass-media în advocacy se bazează pe o planificare corectă a campaniei, pe o dozare potrivită a resurselor şi pe o identificare responsabilă a oportunităţilor şi a vulnerabilităţilor care pot să apară. Planificarea acțiunilor ajută la comunicarea aspectelor dorite. Read more
Din cercetările realizate cu privire la activitatea de lobby a reieșit faptul că politicienii ar avea o serie de critici la adresa lobbyiştilor, dar și aprecieri față de punctele lor tari. Părerile bune sunt fundamentate pe următoarele aspecte: lobbyiștii oferă studii gratuite de măsurare a opiniei publice, propun o nouă soluție pentru problema aflată în dezbatere, ajută la stabilirea unei legături cu electoratul și, în plus, dau în vileag informații prețioase, preluate din contactul direct cu cei afectați de o anumită problemă.
Astfel, politicienii sau cel puțin o parte dintre ei, recunoasc că o colaborare cu lobbyiștii poate fi și în avantajul lor. Spre exemplu, cunoscând părerea opiniei publice, au ocazia să-și revizuiască deciziile, în așa fel încât acestea să corespundă cu interesele și preferințele celor care i-au votat și urmează să o facă din nou. Mai mult, dorința de a lua decizii întemeiate, îi determină pe decidenți să aprecieze efortul lobbyiștilor de a oferi informații precise, sprijinite pe argumente valide. Se pare că opinia lobbyiștilor contează în măsura în care duce la evitarea unei decizii greșite. Read more
Utilizarea mass media în campaniile de advocacy poate contribui la atingerea scopurilor propuse numai dacă are la bază un plan de acţiune foarte bine elaborat. Folosindu-se de mass-media, iniţiatorii activităților de avocacy au la îndemână mai multe căi pentru a-şi promova mesajul, cum ar fi: transmiterea informaţiei prin communicate de presă, scrisori către editor, invitarea jurnaliştilor la evenimente, organizarea de conferinţe de presă, apariţii la radio şi TV, intervenţii în emisiuni şi publicitate plătită.
În acest articol vom expune câteva puncte cheie în acordarea de interviuri eficiente presei. În primul rând, atunci când stă de vorbă cu presa, iniţiatorul de advocacy trebuie să aibă grijă ca mesajul să fie transmis în forma pe care şi-a propus-o, fie că susţine o discuţie informală la telefon, fie un interviu live într-un studio de televiziune. Următoarele sfaturi îl vor ajuta să treacă cu brio etapă interviului din cadrul procesului de advocacy: Read more
Lobbyiştii sunt acele persoane care se implică în influenţarea procesului decizional şi legislativ, urmărind în felul acesta ca factorii decidenţi să ia măsuri armonizate cu propriile interese sau cu interesele celor în numele cărora ei acţionează. Pe de altă parte, activitatea lor implică expertiză legislativă şi inteligenţă anticipativă solidă, tehnici discursive şi abilităţi strategice, toate conjugate cu o înţelegere a vulnerabilităţilor care pot influenţa dezvoltarea politicilor publice.
Deşi se spune că lobby-ul este o ramură specializată a relaţiilor publice, se pare că lucrurile nu sunt acceptate astfel. Lobbyiştilor le place să numească ceea ce fac ei “afaceri publice”, simţind că această etichetă se potriveşte mult mai bine mersului lor pe coridoarele puterii. Aşadar, legătura cu PR-ul este minimalizată sau chiar ignorată. O asemenea atitudine pleacă de la premisa că activitatea lor se identifică mult mai bine cu pledoaria juridică decât cu branşa relaţiilor publice, axată pe relaţii cu media. Read more
Advocacy este procesul prin care societatea civilă influenţează activ deciziile publice cu scopul de a aduce îmbunătăţiri vieţii cetăţenilor unei ţări sau membrilor unei comunităţi. În consecinţă, advocacy este mecanismul prin care se pot obţin schimbări durabile și pozitive pentru grupurile și comunitățile deservite de o astfel de activitate. Așadar, nu este vorba de orice fel de schimbare, ci una care antrenează un progres, pe cât posibil, vizibil în toate sectoarele societăţii: în mediul politic, economic şi social.
În linii mari, un program de advocacy vizează următoarele 5 obiective:
1. redistribuţia puterii în favoarea celor care nu o deţin: putem privi procesul de advocacy ca pe un joc de redistribuire a puterii, în urma căruia, cei care nu deţin puterea, adică cetăţenii şi organizaţiile lor, încearcă să câştige putere pentru a influenţa decizia autorităţilor şi pentru a obţine schimbarea dorită. Rezultatul scontat este echilibrul de putere, mai precis construirea consensului, în slujba căruia se încearcă modelarea atitudinii decidenților și a cetățenilor. Read more
De multe ori s-a pus problema felului în care funcționează lobby-ul în dezvoltarea politicilor publice. Practic, esența activităților de lobby o reprezintă relațiile cu cei de la conducere, aflați în postura de a hotărî atât de multe aspecte legate de contextul în care trăim.
Nu de puține ori, este recunoscut faptul că acțiunile de lobby sunt productive, atât pentru politicieni, prin prisma informărilor care li se aduc, cât și pentru lobbyiști, din perspectiva promovării intereselor personale. Așadar, lobby-ul se dovedește a fi un serviciu public care merită, utilitatea sa fiind recunoscută de ambele părți implicate în proces. Read more