”Curtea constată că, prin modificările operate, legiuitorul a afectat protecţia penală acordată unor valori sociale deosebit de importante. (…) În mod paradoxal, legiuitorul extrage din aria de incidenţă a răspunderii penale, tocmai persoanele care ocupă funcţii reprezentative în stat şi care exercită prerogative de putere reală, persoane ale căror fapte de natură penală produc consecinţe grave asupra bunei funcţionări a autorităţilor publice, asupra actului decizional care priveşte interesul general al societăţii, şi nu în ultimul rând, asupra încrederii cetăţenilor în autoritatea şi prestigiul instituţiilor statului”, se arată în motivarea deciziei de constatare a neconstituţionalităţii în cazul modificărilor la Codul penal adoptate de Camera Deputaţilor în 10 decembrie 2013.
Potrivit judecătorilor CC, deşi noile dispoziţii prevăd că funcţionarii publici “răspund penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea prezentului alineat”, sub aspectul răspunderii penale, “trimiterea la legea specială şi la dreptul comun este una iluzorie”. Read more
Ciucă a susţinut că a identificat mai multe puncte de vedere, primul dintre ele fiind unul radical: “Nu recunoaştem activitatea de lobby, cu atât mai puţin lobby-iştii. Cine face lobby e pasibil de a fi învinuit că a făcut trafic de influenţă”.
El a precizat că, în opinia sa, traficul de influenţă este altceva decât activitatea de lobby şi priveşte faptul “de a promite, de a da, de a facilita un avantaj celui care decide”.
O altă categorie nominalizată îi priveşte pe adepţii unei activităţi reglementate mai excesiv decât şi-ar putea imagina şi el.
Ciucă a menţionat că o altă categorie, al cărui adept este, este cea a unei reglementări ponderate, chiar una mai ponderată decât cea făcută în legea aflată în Parlament. Read more
Potrivit unui studiu efectuat de Institutul de Politici Publice și preluat de MEDIAFAX, din iniţiativele înainte de către Guvern în 2013, 62% au şi devenit legi, în timp ce doar 3% dintre cele depuse de parlamentari au reuşit să treacă de Legislativ.
Studiul relevă că în anul 2013 au fost înregistrate peste 1.500 de iniţiative legislative noi, dintre care 688 la Camera Deputaţilor şi 893 la Senat, ceea ce denotă o creştere cu 10-15% faţă de perioada similară a mandatului trecut.
Parlamentarii au depus, în medie, 20 de iniţiative pe săptămână, se mai arată în studiu, însă doar 3% dintre iniţiative au fost adoptate, printre cauze fiind şi “calitatea slabă a proiectelor, inclusiv a expunerilor de motive”, depuse de senatori şi deputaţi, menţionează sursa citată.
În 2013, doar un sfert (24,5%) din totalul iniţiativelor depuse de Guvern şi de parlamentari au fost adoptate. Read more
