lobby & advocacy

Barometru de opinie privind implicarea europenilor in democratia participativa – Cum sta Romania?

logo_roComisia Europeană a lansat săptămânile acestea rezultatele unui barometru de opinie privind implicarea europenilor în democraţia participativă. Rezultatele pentru România sunt contradictorii, dar mai degrabă triste.

Avem nevoie de ONG-uri?

Publicul român crede în majoritate că nu. La nivel european, numai 41% dintre respondenti sunt de acord cu faptul că cetăţenii europeni nu au nevoie de acest tip de organizaţii şi că dispun de alte căi prin care pot influenţa procesele politice de decizie. Totusi, datele prezentate în raport ne arată ca majoritatea respondenţilor din 5 state membre printre care şi România, alături de Grecia, Bulgaria, Portugalia şi Cipru, consideră că cetăţenii europeni nu au nevoie de ONG-uri. În România 55% dintre respondenţi sunt de acord cu această afirmaţie, iar 40% îşi exprimă dezacordul, în Grecia procentul ne arată 52% vs. 44%, în Bulgaria 49% vs. 42%, în Portugalia 49% vs. 46%, iar în Cipru 47% vs. 43%. În Malta, opinia este imparţită în mod egal de 46% dintre respondenţi de acord şi 46% în dezacord.

  Au ONG-urile influenţă la nivel european?

Românii aprecieaza la cel mai ridicat nivel influenţa ONG-urilor la nivel european. Mai mult de jumatate dintre respondenţii din 19 state membre consideră că ONG-urile au capacitatea de a influenţa procesul de decizie de la nivel european. Spre deosebire de dezacordul majoritar exprimat privind nevoia existenţei ONG-urilor, un numar relativ mare de respondenţi din România (71%), Portugalia (68%) şi din Luxembourg şi Danemarca (ambele cu 66%) consideră că procesele de decizie la nivel european pot fi influenţate de activitatea organizaţiilor nonguvernamentale.

Dacă vrei să influenţezi deciziile politice,  intră într-un ONG. Este valabil şi pentru România?

Pentru majoritatea respondentilor (54%) din toate, mai putin 2 state membre participante la sondaj, a fi membru al unei organizaţii sau asociaţii neguvernamentale este o metodă eficientă de a influenţa deciziile politice. România se afla şi ea printre ţările în care publicul apreciază că ONG-urile au o influenţa importantă în acest domeniu. Astfel, 65% dintre respondenţii români sunt de acord cu această afirmaţie, alături de respondenţii maltezi în acelaşi procent şi depăşiti doar de 68% dintre respondenţii din Luxemburg.

Care este nivelul membrilor în ONG-uri şi diverse tipuri de  asociaţii? Se implică românii în asociaţii?

În timp ce a fi membru într-un ONG este un lucru comun în doar cateva ţări europene, în general, cei mai mulţi europeni nu sunt membri în niciun ONG sau asociaţie. O cincime dintre respondenţii europeni (20%) declară că sunt membri ai unei organizaţii care are un scop precis din domeniile economic, social, cultural, sau de mediu, iar 16% dintre aceştia se declară membri ai unui sindicat. O zecime (11%) dintre respondenţi sunt membri ai unei asociaţii profesionale din învăţământ sau medicină. Destul de puţine persoane sunt membre ale altor tipuri de asociaţii aduse în discuţie – Camere de Comerţ (5%) sau organizaţii ale angajatorilor (4%). Majoritatea respondenţilor (56%) declara spontan că nu sunt membri în nicio astfel de asociaţie sau ONG. Ţările nordice se evidenţiază în această privinţă, deoarece tind să aiba un nivel ridicat al participarii în ONG-uri sau asociaţii similare. În Suedia, 46% dintre respondenţi declară că sunt membri într-o asociaţie cu interes economic, social, de mediu, cultural sau sportiv, la fel ca şi 34% dintre luxemburghezi şi 33% dintre finlandezi. Cel puţin 25% dintre respondenţii unui grup de 9 state membre declară că aparţin unor astfel de organizaţii sau asociaţii. Alături de alte 7 state membre, România marchează unele dintre cele mai scăzute ponderi în ceea ce priveşte persoanele care fac parte dintr-o organizaţie neguvernamentală  sau dintr-o asociaţie profesională (3-4%), fiind urmată de un procent de 5% atins de Lituania.

Ce metode de participare publică sunt folosite totuşi cel mai des?

În România, comunicarea cu aleşii locali şi participarea la dezbaterile locale par să fie cele mai populare metode de participare publica, folosite în procent de 25%, peste media europeană. Comunicarea cu aleşii naţionali rămâne sub media europeană şi cea mai mică din UE, acest nivel scazut regasindu-se doar în Lituania. Comunicarea cu aleşii europeni este şi mai redusă, ca şi participarea la dezbateri europene. La comunicarea pe internet România atinge din nou un procent sub media europeană, de 21%, fiind totusi înaintea Ungariei care prezintă un procent de numai 12%. Utilizarea petiţiilor prezinta un procent de 22% în România, sub media europeană de 34%, dar peste ţări mai vechi membre UE ca Cipru, cu 7%.

Articol preluat de pe site-ul Institutului de Economie Socială, www.ies.org.ro

Textul integral al raportului îl puteţi citi accesând: http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_373_en.pdf

 
Comments

No comments yet.