lobby & advocacy

All posts in lobby

imagesCAYYKVQ6Potrivit legii, fiecare persoană, fizică sau juridică, poate contribui financiar la un partid politic, poate cotiza cu bani în anumite limite. În România aceste limite sunt foarte extinse, motiv pentru care contribuțiile politice pot să ajungă la sume foarte mari. Situația este contrastantă cu cea din SUA, unde legislația propune un prag al contribuției de 5000 de dolari, indiferent dacă ești persoană fizică sau juridică. Însă, trebuie să ținem seama de faptul că nicăieri nu există restricții pentru sumele provenite din stângeri de fonduri, fiind vorba, adeseori, de sume colosale.

În mod normal, contribuția ar trebui să ofere lobby-istului o ușă deschisă, să-i  asigure accesul în arena politică. Pentru a înțelege ce înseamnă acest lucru, vom lua în calcul explicația lui Pieter Bouwen vizavi de acest concept. Plecând de la premisa că ”măsurarea influenței este un demers destul de problematic în știința politică”, autorul nu investighează influențarea, ci accesul grupurilor de interese pe lângă formațiunile legislative și executive. Mai mult, el consideră că accesul nu înseamnă în mod necesar influență, însă odată cștigat, cresc șansele de a influența procesul legislativ. Read more


85984873f1d5d07da824a240b945d0243În România activitățile de lobby sunt desfășurate de către ONG-uri, companii multinaționale, asociații profesionale și patronale, instituții publice și de învățământ, agenții și trusturi media, firme de avocatură și firme specializate de lobby care acționează în numele clienților. Dintre toți actorii enumerați, ONG-urile sunt fruntase in activitate de lobby, fiind urmate în top de companiile multinaționale și de firmele specializate de lobby. Implicându-se astfel, ONG-urile facilitează reprezentarea intereselor unor grupuri marginalizate care nu reușesc să se facă auzite. Ele reprezintă de fapt ”multitudinea de profiluri, interese şi aspiraţii prezente într-o societate, care devin coerente, reprezentate şi vizibile în viaţa publică doar prin activitatea acestor organizaţii”, dupa cum ne sugerează  autorulul lucrari ”Advocacy și influențarea politicilor publice”, Nicole Rață.

Read more


Din cercetările realizate cu privire la activitatea de lobby a reieșit faptul că politicienii ar avea o serie de critici la adresa lobbyiştilor, dar și aprecieri față de punctele lor tari. Părerile bune sunt fundamentate pe următoarele aspecte: lobbyiștii oferă studii gratuite de măsurare a opiniei publice, propun o nouă soluție pentru problema aflată în dezbatere, ajută la stabilirea unei legături cu electoratul și, în plus, dau în vileag informații prețioase, preluate din contactul direct cu cei afectați de o anumită problemă.

Astfel, politicienii sau cel puțin o parte dintre ei, recunoasc că o colaborare cu lobbyiștii poate fi și în avantajul lor. Spre exemplu, cunoscând părerea opiniei publice, au ocazia să-și revizuiască deciziile, în așa fel încât acestea să corespundă cu interesele și preferințele celor care i-au votat și urmează să o facă din nou. Mai mult, dorința de a lua decizii întemeiate, îi determină pe decidenți să aprecieze efortul lobbyiștilor de a oferi informații precise, sprijinite pe argumente valide. Se pare că opinia lobbyiștilor contează în măsura în care duce la evitarea unei decizii greșite. Read more


microfoaneLobbyiştii sunt acele persoane care se implică în influenţarea procesului decizional şi legislativ, urmărind în felul acesta ca factorii decidenţi să ia măsuri armonizate cu propriile interese sau cu interesele celor în numele cărora ei acţionează. Pe de altă parte, activitatea lor implică expertiză legislativă şi inteligenţă anticipativă solidă,  tehnici discursive şi abilităţi strategice, toate conjugate cu o înţelegere a vulnerabilităţilor care pot influenţa dezvoltarea politicilor publice.

Deşi se spune că lobby-ul este o ramură specializată a relaţiilor publice, se pare că lucrurile nu sunt acceptate astfel. Lobbyiştilor le place să numească ceea ce fac ei “afaceri publice”, simţind că această etichetă se potriveşte mult mai bine mersului lor pe coridoarele puterii. Aşadar, legătura cu PR-ul este minimalizată sau chiar ignorată. O asemenea atitudine pleacă de la premisa că activitatea lor se identifică mult mai bine cu pledoaria juridică decât cu branşa relaţiilor publice, axată pe relaţii cu media. Read more


Green-Button-300x300De multe ori s-a pus problema felului în care funcționează lobby-ul în dezvoltarea politicilor publice. Practic, esența activităților de lobby o reprezintă relațiile cu cei de la conducere, aflați în postura de a hotărî atât de multe aspecte legate de contextul în care trăim.

Nu de puține ori, este recunoscut faptul că acțiunile de lobby sunt productive, atât pentru politicieni, prin prisma informărilor care li se aduc, cât și pentru lobbyiști, din perspectiva promovării intereselor personale. Așadar, lobby-ul se dovedește a fi un serviciu public care merită, utilitatea sa fiind recunoscută de ambele părți implicate în proces. Read more


 red-rounded-with-number-10-hi1. Fii proactiv – cu cât intervii mai rapid în procesul legislativ, cu atât vei fi mai eficient. Pentru aceasta e nevoie să-ți cultivi relațiile cu factorii de decizie. Menținerea contactului cu aceștia este una dintre cele mai importante unelte ale arsenalului unui lobby-ist.

2. Fii întelegător – ca lobby-ist trebuie să încerci să empatizezi cu opinia decidenților, să vezi care este punctual lor de vedere asupra problemei, prin prisma intereselor pe care le au. Doar cunoscându-i vei șansa să-i mobilizezi în direcția dorită și să le influențezi deciziile. Read more


untitledEste cunoscut faptul că în România nu există o lege a activității de lobby, deși foarte mulți o practică din greu. În nenumărate rânduri, s-a ridicat problema adoptării unui cadru legislativ pentru această activitate, însă nu s-a ajuns la niciun consens. Situația nereglementării este suținută și dezaprobată deopotrivă.

De asemenea, apar discuții și asupra formei de reglementare care se merită a fi adoptată. Așadar, societatea civilă, factorii decidenți, dar și specialiștii însiși se întreabă care este varianta optimă de reglementare, ținând cont de stadiul democratic în care ne aflăm: printr-o lege?, printr-un set de norme și proceduri incluse în regulamentele de funcționare a Guvernului și Parlamentului?, sau printr-un Cod de Conduită? Read more


untitledDe foarte multe ori, cei doi termeni, lobby şi advocacy, sunt văzuţi ca fiind sinonime şi folosiţi pentru a exprima unul şi accelaşi lucru. Cert este că nu putem nega legătura dintre ei, însă nici nu putem trece cu vederea diferenţele care îi particularizează spre a exprima activităţi diferite. Aşadar, lobby reprezintă acţiuni de advocacy menite să influenţeze legislaţia în vreme ce, advocacy cuprinde o paletă mai largă de activităţi, întregită, în unele cazuri, de lobby.
În această situaţie suntem în măsură să trasăm un mod de a face distincţia între cele două noţiuni:
- Advocacy: nu implică în mod necesar activităţi de lobby
-Lobby: presupune întotdeauna activităţi de advocacy Read more


untitledO situație care pare să le creeze inițiatorilor de lobby probleme este cea în care trebuie să stabilească o serie contacte cu decidenții. În încercarea de a găsi o motivație pentru acest lucru, ne-am putea opri asupra a două aspecte: fie practicanții de lobby nu sunt pricepuți să inițieze un demers de promovare a unei schimbări legislative, fie politicienii joacă cartea presiunii timpului și a lipsei de disponibilitate.

 În orice caz, stabilirea unor întâlniri cu decidenții nu ar trebui să dea bătai de cap, atât timp cât cei implicați în acțiuni de lobby vor încerca își vor canaliza eforturile spre o abordare responsabilă a factorilor de decizie. Read more