Grassroots lobbying este un termen importat care se referă la apelurile îndreptate către opinia publică de a lua atitudine în fața organelor legislative cu privire la un anumit subiect. În esență, este același lucru cu ceea ce noi numim ”lobbying indirect”. I se spune indirect, întrucât influențarea legislației se realizează prin stimularea membrilor comunității să comunice cu decidenții. Așadar, inițiatorii demersului nu mai acționează pe cont propiru, prin stabilirea unor contacte personale cu factorii de decizie, ca în cazul lobbying-ului direct, ci încurajează opinia publică să influențeze adoptarea deciziilor politice.
Astfel, putem spune că grassroots lobbying reprezintă participarea cetățenilor la guvernare. Este, de fapt, modul în care oamenii le amintesc celor de la conducere că lucrează pentru ei. Mai mult, grassroots lobbying uzitează de cel mai important lucru pentru ca o democrație să rămână puternică: vocile mai multor oameni.
Ar mai fi de menționat faptul că lobbying-ul indirect este una dintre cele mai cunoscute tehnici de lobbying, alături de: lobbying-ul direct, lobbying-ul financiar și lobbying-ul mediatic. Sub incidența lobbying-ului indirect ar putea intra următoarele tipuri de activități: campanii publice de scrisori, marșuri de protest, greve și adunări populare, publicitate partizană, publi-redacțional, campanii de presă.
Acestea sunt regizate din umbră de către grupul de inițiatori, spre deosebire de activitățile de lobbying direct care poartă o semnătură ”la vedere”. În plus, trebuie să știți că pentru dezvoltarea unei ”grassroots lobbying campaign”, networking-ul este extrem de important și de aceea este bine să apelați la tot ceea ce înseamnă social media.
În sfârșit, lobbying-ul indirect presupune constituirea unor mecanisme care să asigure și să stimuleze implicarea activă a cetățenilor, cu scopul de a împinge anumite probleme pe agenda publică.