lobby & advocacy

Instrumente de lucru utile în constructia unei strategii de advocacy

O campanie de advocacy cuprinde trei mari etape: planificarea, implementarea propriu-zisă și evalarea. Pentru derularea ei, organizațiile au la îndemână o serie de instrumente menite să faciliteze arderea etapelor procesului de advocacy, într-un mod organizat și corespunzător. În faza de concepere a oricărei campanii este schițată o strategie care va orienta grupul de interese spre rezolvarea problemei avute în vedere. Odată schiţată şi agreată, strategia va funcţiona ca o busolă şi va fi utilizată pentru a verifica implementarea campaniei. ” Strategia de advocacy nu este un plan care să le îngrădească activitatea, ci mai degrabă un cadru de gândire flexibil care planifică un set de activităţi înlănţuite logic, care să le ghideze spre schimbarea dorită.”, este de părere Nicole Rață.

În pregătirea strategiei se urmăresc anumiți pași ai căror repere sunt chiar instrumentele pe care le vom expune mai jos. Trebuie știut faptul că nu există o formulă unică de construire a planului strategic de advocacy. În continuare, vom surprinde paleta de instrumente existente pentru elaborarea strategiei, prin gruparea lor pe categorii.

a. Instrumente pentru analiza situației existente
• Istoricul problemei și dinamica politică: întelegerea momentului
- permite grupului inițiator să înțeleagă și să se familiarizeze cu problema de care sunt preocupați;
• Analiza triughiulară
- ajută la analiza modului în care s-a perpetuat problema de-a lungul timpului în contextul unui amalgam de legi, reglementări, politici și comportamente ale instituțiilor și cetățenilor;
• Harta forțelor politice
- contribuie la analiza influențelor politice pro sau contra, adică dimensionarea și evaluarea sprijinului și a opoziției prin reprezentarea grafică a principalilor actori politice și a relațiilor dintre aceștia.

b. Instrumente pentru analiza factorilor interesați
• Harta factorilor interesați
- ajută la identificarea persoanelor care sunt influențate sau care pot influența rezolvarea problemei, fie pozitiv sau negativ, fiind așadar o reprezentare a potențialilor aliați și a potențialilor oponenți;
• Analiza detaliată a factorilor interesați
- Sunt identificați cei 20% care pot avea impact de 80% în rezolvarea problemei, pe cele două categorii aliați și oponenți și ulterior se realizează o analiză a resurselor de care dispun și gradului de interes pe care îl manifestă și o sinteză a principalelor acțiuni prin care pot fi motivați;
• Matricea influențelor
- asigură identificarea următoarelor categorii: ipocriții, oscilanții, dușmanii, aliații, opozanții, luând în calcul nivelul de consens și nivelul de încredere reciprocă, pe seama ei fiind pregătit modul de relaționare cu aceștia.

  c. Instrumente pentru alegerea și formularea problemei
• Lista de verificare pentru alegerea unei probleme
- poate ajuta în alegerea domeniului de intervenţie şi a problemei pe care vă veţi concentra eforturile, plecând de la premisa că nu merge schimbată toată realitatea deodată; lista exploatează aspecte precum: legitimitatea și impactul asupra celor vizați, transferul de putere către cetățean, condițiile și contextul de realizare, impactul asupra organizației.
• Dialogul cu problema
- este important pentru o enunțare clară, precisă și completă a problemei, posibilă în urma reformulării răspunsurilor la următorul cumul de întrebări: Care este problema grupului deservit?  De ce este o problemă?  De ce ar trebui  aceasta rezolvată? Când și unde se manifestă? A cui este problema?
• Arborele problemelor
- ajută la înțelegerea inter-relaționării dintre probleme, oferind o ierarhie a acestora după dihotomia cauză-efect.

d. Instrumente pentru definirea schimbării dorite
• ACT-ON ( variantă a analizei SWOT) derivă din acronimul Advantages, Challenges, Threats, Opportunities şi Next Steps.
- ajută la schițarea planului strategic inițial;
• Întrebări strategice
- ajută grupul care este în procesul de planificare a strategiei de advocacy să gândească strategic, deoarece e important să înţelegem că a avea o strategie, nu este acelaşi lucru cu a gândi strategic;
• Arenele schimbării
- acest instrument poate fi folosit pentru a clarifica schimbările dorite, şi zonele în care intervenţia de advocacy urmăreşte să aibă impact. Logica sa se bazează pe ideea că un proces de advocacy de succes trebuie să producă schimbări în cinci spaţii (arene) ale unei societăţi: arena guvernamentală, arena privată, arena societăţii civile, arena politică şi cultural şi arena individual.

e. Instrumente pentru evaluarea capacității organizației
• Autoevaluarea capacității de advocacy și de influențare a politicilor publice
- are ca scop evaluarea capacităţii de advocacy prin determinarea capacitatii de a relationa cu mediul exterior, a influenta politicile publice si de a milita pentru cauzele care sunt parte a misiunii sau viziunii organizatiei;
• Evaluarea stilului de networking personal şi al organizaţiei
- acest instrument vă ajută să evaluaţi deschiderea şi stilul membrilor organizaţiei de a relaţiona, de a construi reţele de comunicare şi  de a lucra cu grupuri şi organizaţii din exteriorul organizaţiei, lucru deosebit de important în cadrul unei campanii de advocacy, plecând de la idea că organizaţia dumneavoastră va avea de luat decizii cu privire la construirea sau intrarea în alianţe şi parteneriate;
• Evaluarea strategiilor de motivare ale organizaţiei
- acest instrument vă ajută să evaluaţi capacitatea organizaţiei de a-şi motiva membrii şi voluntarii, aspect care vă ajută să derulaţi programe complexe cum sunt campaniile de advocacy în mod eficient.

 
Comments

No comments yet.