lobby & advocacy

All posts tagged training

Cursul este destinat cetățenilor interesați să se implice în procesul de formulare și promovare a politicilor publice.

Justificare

  • Inițiativele cetățenești ajung foarte rar pe agenda legislativă, deoarece, de cele mai multe ori, nu sunt suficient de bine fundamentate și nu au un plan coerent care să conducă la influențarea decidentul public;
  • Pe agenda legislativă ajung propuneri de politici publice care, de multe ori, nu corespund cu prioritățile cetățenilor;
  • Decidentul public este sensibil la grupurile mari de oameni, iar simplii cetățeni nu au capacitatea de a se organiza în grupuri legitime de interese care să pună  în practică un plan de advocacy cu scopul de a impune pe agenda legislativă propriile propuneri de politici publice;
  • Slaba implicare a cetățenilor în procesul decizional conduce la o guvernare precară, cu impact negativ pe termen lung.

Scopul cursului “Politici publice și advocacy” este de a sprijini cetățenii interesați să se implice în procesul de formulare și promovare a politicilor publice.

Cursul este structurat pe două module:

Modulul I - Formularea politicilor publice

  • Analiza problemei
  • Stabilirea scopului și obiectivelor
  • Analiza factorilor interesați
  • Formularea politicilor publice

Modulul II – Planificarea și implementarea campaniei de advocacy

  • Etapele procesului de advocacy
  • Harta politică a decidenților
  • Audierea publică, procedură de consultare a factorilor interesați
  • Influențarea decidentului public printr-un demers de advocacy

Cursul este gratuit pentru cetățenii care au identificat o problemă în comunitate și care doresc să formuleze o politică publică pe care să o promoveze pe agenda legislativă a decidentului local sau național.

Cursul își propune să pună bazele cunoașterii în materie de politici publice și advocacy. Succesul demersului fiecăruia va depinde de informarea și documentarea independentă.

 

Contact

Gabriel Lazăr

0755.935.332

 

 


voice-your-opinionGrassroots lobbying este un termen importat care se referă la apelurile îndreptate către opinia publică de a lua atitudine în fața organelor legislative cu privire la un anumit subiect.  În esență, este același lucru cu ceea ce noi numim ”lobbying indirect”. I se spune indirect, întrucât influențarea legislației se realizează prin stimularea membrilor comunității să comunice cu decidenții. Așadar, inițiatorii demersului nu mai acționează pe cont propiru, prin stabilirea unor contacte personale cu factorii de decizie, ca în cazul lobbying-ului direct, ci încurajează opinia publică să influențeze adoptarea deciziilor politice. Read more


2012_05_13_0_1_tribuna_sporturilor_in_7_pasi_54088 Desfășurarea unei campanii de advocacy presupune parcurgerea următoarelor etape:

1. Identificarea problemei – regizați un dialog cu problema, încercând să răspundeți la următoarele întrebări: De ce este o problemă? Care sunt obstacolele care împiedică rezolvarea ei? De ce vă doriți schimbarea? Ce s-ar întâmpla dacă problema nu ar fi rezolvată? Cine sunt cei mai afectați de această problemă? Ar putea fi rezolvată printr-o campanie de advocacy? La finalul acestui dialog trebuie să fiți capabili să enunțați problema într-o formă clară, concisă și completă. Read more


finante-monitorizate-2080-fullMajoritatea oamenilor dau bir cu fugiții atunci când aud de evaluare dintr-un motiv foarte simplu: teama de a nu fi criticați pentru rezultatele obținute, mai cu seamă pentru nerealizări. Momentul în care sunt trași la răspundere li se pare atât de incomod, încât preferă să-l evite. Practic, evaluarea este pentru ei o corvoadă. Însă, cu siguranță puțini se gândesc că evaluarea îi poate ajuta să-și dovedească valoarea pe care o au.

În mod similar, în cazul campaniilor de advocacy, evaluarea adesea nu își găsește loc. Inițiatorii demersului sunt cel mult preocupați să analizeze rezultatele de la finalul campaniei, în timp ce MONITORIZAREA, ca parte critică a evaluării este dată uitării. Read more


imagesCAAF8DDIÎn primul rând, acest termen se referă la capacitatea unei organizații de a construi rețele de comunicare și de a interacționa cu alte alte grupuri sau organizații, în special cu cele care au interese similare. Fără îndoială, această capacitate derivă din apetitul și deschiderea fiecărui membru din organizație de a relaționa cu cei din exterior. Cu alte cuvinte, capacitatea individuală a membrilor organizaţiei formează de fapt capacitatea organizaţiei de a comunica eficient cu alte grupuri. Read more


agenda-politicaPe scurt, această situație rezidă atât din comportamentul autorităților, cât și din cel al reprezentanților societății civile. Așadar, vina se află de ambele păriți. Atunci când stabilesc agenda, cei mai mulți actori politici au tendința de a evita schimbarea, se eschivează de la a-și asuma responsabilitatea și sunt amatorii tergiversărilor când vine vorba de luarea unor decizii care aduc schimbări. Mai mult, trec cu vederea acele probleme care nu sunt însoțite de o anumită soluție, iar pentru cele înscrise deja în agendă sunt adepții responsabilității colective incerte cum ar fi formarea unei comisii de analiză care să studieze problema. Read more


schema-comunicarii-in-comunicarea-manageriala-cursmanagement_ro_Orice campanie de advocacy trebuie să aibă la bază un set de mesaje care să constituie direcţia principală a comunicării. Aceste mesaje pot fi formulate în mai multe moduri, în funcţie de tipul de public către care sunt transmise, decidenţi sau susţinători, dar condiţia este ca ideea generală să rămână aceeaşi. Aşadar, este normal  ca între mesaje să existe diferenţe de nuanţă, însă între ideile principale trebuie să se păstreze o anumită legătură.

Cu siguranţa ar fi plăcut să construiţi mesaje la întâmplare fără nicio reţinere, însă, de regulă, sunt o serie de aspecte de care trebuie să ţineţi cont, întrucât acest fapt va demonstra dacă v-aţi luat în serios sarcina formulării mesajului. În ciuda simplităţii următoarelor reguli, veţi constata că cei mai mulţi nu reuşesc să le respecte. Read more


25-iStock_000004333554MediumEste evident faptul că oamenii se îndreaptă spre mediul online, spre noile tehnologii.  Astăzi, internetul a căpătat caracteristica de a fi accesibil tuturor şi le oferă utilizatorilor săi un potenţial masiv de comunicare. Dincolo de asta, internetul a devenit un mediu oportun pentru derularea campaniilor de advocacy, însă la pachet cu tot tacâmul de riscuri pe care le comportă acest nou mijloc de comunicare.

Tot mai multe organizaţii cooardonează campanii de advocacy care se bazează exclusiv sau parţial pe internet. Motivul?  Internetul poate avea un impact realmente pozitiv asupra procesului de influenţare a politicilor publice, de multe ori fiind chiar factorul decisiv. Read more


echipaIdeea de a crea alianțe și de a lupta împreună pentru o cauză este specifică pentru spiritul activităților de advocacy. Motivul pentru care  diverse grupuri ale societății civile se organizează în coaliții vizează crearea unui cadru relaționist, prin care se poate ajunge la o soluție care să împace toate părțile, fără învingători sau victime.

Ce este o coaliție?

Coaliția reprezintă o structură asociativă, un aranjament interuman sau organizațional în care mai multe persoane sau organizații adunate laolată promovează o inițiativă legislativă, un program de politici în baza unui mănunchi de interese comune. Read more


i-0baebc7c066e81e9e862ebea1d10ff2d-6a00d8341c4e6153ef010535a11220970c-800wiOrganizarea și programarea în timp a campaniei de advocacy implică, în principiu, parcurgerea succesivă a următoarelor etape:

1. Definirea obiectivelor

2. Identificarea obstacolelor care împiedică atingerea obiectivelor

3. Selectarea țintelor asupra cărora se vor exercită influențe

4. Alegerea momentului și a tehnicilor de advocacy potrivite pentru intervenție

5. Demararea campaniei de advocacy, cu monitorizarea sistematică a output-urilor și aplicarea din mers a corecțiilor necesare Read more