lobby & advocacy

All posts tagged transparenta

imagesAsistăm la o premieră în viața publicăromânească: prima acțiune de lobby a societății civile românești care se finalizează cu succes.

Printr-o campanie intens promovată de cei peste 400 de membri ai Coaliției 52–coordonată de Academia de Advocacy – timpde aproape doi ani, s-a reușit modificarea Legii transparenței decizionale. Dacă până acum politicienii și înalțiifuncționari publici se ascundeau de opinia, de propunerile și cererile cetățenilor, evitând să implice societatea civilă în procesul de adoptare a diferitelor deciziiși refuzând accesul la documente de interes public, de acum încolo aceștia nu vor mai putea să o facă. Legea Transparenței este mult mai clarăși mai apropiată de spiritul transparenței decât la adoptarea sa inițială, în anul 2003. Modificările aduse vechii legi modernizează accesul cetățenilor, inclusiv al jurnaliștilor, la deciziilepublice, mai ales că s-a introdus obligativitatea, inclusiv la nivel local și județean, ca studiile de impact și/sau fezabilitate să devina obligatorii ca documente publice anexe ale proiectului de act normativ propus. Decidenții nu vor mai putea deci acționa discreționar, numai pentru că așa e ordinul de la partid sau doresc să își satisfacă clientela politică. Read more


 

untitledCu o sumă totală cheltuită de 17 miliarde de Euro în anul 2012, mai mare cu 70% față de anii anteriori, achizițiile publice reprezintă în prezent cel mai important volum de cheltuieli angajat de autoritățile publice, dar și o potențială sursă de venituri pentru sectorul privat, grav afectat de criza economică.

Pentru a semnala importanța domeniului achizițiilor publice, ca (re)sursă de modernizare a României din păcate irosită în acest moment, Institutul pentru Politici Publice a organizat ieri, 3 septembrie a.c., Ziua Porților Deschise în Achiziții Publice în cadrul căreia a adus în dezbaterea publică o serie de elemente importante pentru a discuta difuncționalitățile din sistem. Read more


UntitledBurson-Marsteller, una dintre cele mai importante companii de consultanță în relații publice și comunicare din lume, a publicat cea de-a cincea ediție a studiului său anual axat pe eficiența activităților de lobby în Europa.

Acesta releva diferențe interesante între atitudinile politicienilor și a oficialilor de rang înalt din instituțiile Uniunii Europene și din 19 țări europene, pe teme precum calitatea profesioniștilor în lobby, necesitatea unei reglementări suplimentare în ceea ce privește activitatea de lobby și utilitatea folosirii social media ca mediu de influență. Read more


semne-de-intrebareUna dintre marile vulnerabilităţi ale noului proiect de lege a Parteneriatului Public-Privat (PPP) propus de departamentul condus de Dan Sova o reprezintă posibilitatea ca o companie cu capital de stat (românesc sau străin) să participe la proceduri drept “partener privat” şi, pe fondul ajutoarelor de stat primite de-a lungul timpului, să intre in cursă cu o “ofertă de preţ neobişnuit de scăzută” prin care să distorsioneze competiţia, sunt de parere sursele avizate consultate de www.HotNews.ro.

O altă posibilă problema ce poate determina apariţia unor practici abuzive din partea statului în cadrul PPP-ului îl reprezintă posibilitatea de modificare sau denunţare unilaterală a cotractului de către statul roman “din motive excepţionale legate de interesul naţional sau local”.

În proiectul legii Parteneriatului Public Privat (PPP), la capitolul Definiţii ale termenilor, la articolul 6, litera g) si k), dar şi în secţiunea dedicată “Partenerilor privaţi” se arată că “investitorul privat” este “orice persoană juridică sau asociere de persoane juridice, română sau străină, care şi-a manifestat interesul de a participa în cadrul procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat”. Read more


constitutie-octav-ganeaŞeful Comisiei juridice a Senatului, Tudor Chiuariu, le răspunde ONG-urilor care au cerut acces la lucrările comisiei de revizuire a Constituţiei. El spune la RFI ca “există o anumită tentaţie de a face circ, în loc să facem ce trebuie să facem şi anume o nouă Constituţie”.

Liberalul precizează că până acum au avut loc discuţii “mai degrabă tehnice” în comisie. Mai multe organizaţii neguvernamentale, între care Active Watch, APADOR-CH şi Societatea Academică din România au trimis Parlamentului o scrisoare deschisă, în care cer acces la şedinţele comisiei de modificare a Constituţiei.

Tudor Chiuariu respinge acuzaţia de lipsă de transparenţă: “Deocamdată, un calendar până pe 15 mai există, în sensul că am hotărât că această comisie să nu bruieze, să nu facă lucrări în paralel cu Forumul Constituţional. Am învestit Forumul Constituţional cu această misiune, de a consulta societatea civilă şi nu mai putem, până nu suntem înapoi sesizaţi cu un raport al acestor dezbateri, care să vină de la Forumul Constituţional înapoi la comisie, noi de principiu nu vom mai avea lucrări. Deci un calendar până pe 15 mai există în sensul ăsta şi a existat şi până acum. Tot timpul s-a comunicat ce vrem să facem, într-un mod transparent”. Read more


Noua-Constitutie--Premierul-va-face-remanieri-doar-dupa-consultarea-presedinteluiModificarea legii fundamentale privește un orizont de timp îndelungat pentru dezvoltarea și funcționarea instituțiilor, implicând, în același timp, un proces de identificare a consensului și înglobare a diferențelor.

Plecând de la aceste premise, coroborate cu necesitatea ca legea fundamentală să beneficieze de legitimitatea crescută conferită prin implicarea cetățenilor în procesul de dezvoltare a Constituției, 12 organizații neguvernamentale, au trimis în data de 27 februarie o scrisoare deschisă adresată Președintelui Comisiei de revizuire a Constituției prin care solicită elaborarea unui calendar de consultări și a unei metodologii de consultare care să ia în calcul o participare cât mai lărgită a cetatenilor la acest proces. Read more


85984873f1d5d07da824a240b945d0243În România activitățile de lobby sunt desfășurate de către ONG-uri, companii multinaționale, asociații profesionale și patronale, instituții publice și de învățământ, agenții și trusturi media, firme de avocatură și firme specializate de lobby care acționează în numele clienților. Dintre toți actorii enumerați, ONG-urile sunt fruntase in activitate de lobby, fiind urmate în top de companiile multinaționale și de firmele specializate de lobby. Implicându-se astfel, ONG-urile facilitează reprezentarea intereselor unor grupuri marginalizate care nu reușesc să se facă auzite. Ele reprezintă de fapt ”multitudinea de profiluri, interese şi aspiraţii prezente într-o societate, care devin coerente, reprezentate şi vizibile în viaţa publică doar prin activitatea acestor organizaţii”, dupa cum ne sugerează  autorulul lucrari ”Advocacy și influențarea politicilor publice”, Nicole Rață.

Read more


microfoaneLobbyiştii sunt acele persoane care se implică în influenţarea procesului decizional şi legislativ, urmărind în felul acesta ca factorii decidenţi să ia măsuri armonizate cu propriile interese sau cu interesele celor în numele cărora ei acţionează. Pe de altă parte, activitatea lor implică expertiză legislativă şi inteligenţă anticipativă solidă,  tehnici discursive şi abilităţi strategice, toate conjugate cu o înţelegere a vulnerabilităţilor care pot influenţa dezvoltarea politicilor publice.

Deşi se spune că lobby-ul este o ramură specializată a relaţiilor publice, se pare că lucrurile nu sunt acceptate astfel. Lobbyiştilor le place să numească ceea ce fac ei “afaceri publice”, simţind că această etichetă se potriveşte mult mai bine mersului lor pe coridoarele puterii. Aşadar, legătura cu PR-ul este minimalizată sau chiar ignorată. O asemenea atitudine pleacă de la premisa că activitatea lor se identifică mult mai bine cu pledoaria juridică decât cu branşa relaţiilor publice, axată pe relaţii cu media. Read more


 Stabileste-ti-niste-obiectiveAdvocacy este procesul prin care societatea civilă influenţează activ deciziile publice cu scopul de a aduce îmbunătăţiri vieţii cetăţenilor unei ţări sau membrilor unei comunităţi. În consecinţă, advocacy este mecanismul prin care se pot obţin schimbări durabile și pozitive pentru grupurile și comunitățile deservite de o astfel de activitate. Așadar, nu este vorba de orice fel de schimbare, ci una care antrenează un progres, pe cât posibil, vizibil în toate sectoarele societăţii: în mediul politic, economic şi social.

În linii mari, un program de advocacy vizează următoarele 5 obiective:
1. redistribuţia puterii în favoarea celor care nu o deţin: putem privi procesul de advocacy ca pe un joc de redistribuire a puterii, în urma căruia, cei care nu deţin puterea, adică cetăţenii şi organizaţiile lor, încearcă să câştige putere pentru a influenţa decizia autorităţilor şi  pentru a obţine schimbarea dorită.  Rezultatul scontat este echilibrul de putere, mai precis construirea consensului, în slujba căruia se încearcă modelarea atitudinii decidenților și a cetățenilor. Read more